Un grup de universitari, diplomați, sociologi și experți reuniți în cadrul Grupului de Reflecție Strategică „România în UE” susține, printre altele, într-un raport publicat miercuri, că identitatea națională și cea europeană nu sunt incompatibile.
Raportul a fost publicat miercuri seară de Administrația Prezidențială și analizează relația dintre patriotism, integrarea europeană și ascensiunea curentelor populiste și formulează o serie de recomandări pentru consolidarea democrației și a poziției României în Uniunea Europeană.
Identitatea românească, definită ca o construcție istorică deschisă
Autorii raportului afirmă că identitatea românească nu reprezintă o esență fixă, ci rezultatul unei evoluții istorice în care s-au îmbinat influențe latine, bizantine, slave și occidentale. Limba română este considerată principalul element de coeziune națională, iar apartenența la spațiul european este prezentată drept continuarea firească a procesului de modernizare început în secolul al XIX-lea. Documentul subliniază, totodată, rolul diasporei în redefinirea identității naționale și avertizează asupra riscului politizării simbolurilor identitare.
Europa, definită prin valori și drepturi comune
Potrivit raportului, identitatea europeană este construită pe valori precum demnitatea umană, libertatea, democrația, statul de drept și protecția drepturilor fundamentale. Autorii arată că apartenența la Uniunea Europeană oferă cetățenilor drepturi concrete, precum libera circulație, accesul la muncă și studii în alte state membre sau participarea la alegerile europene. În același timp, identitatea europeană este descrisă drept una „multistratificată”, care nu înlocuiește identitățile naționale, ci le completează.
Patriotismul și apartenența la UE, considerate compatibile
Raportul face o distincție între patriotism și suveranism, susținând că atașamentul față de propria țară este compatibil cu apartenența la Uniunea Europeană. Autorii apreciază că integrarea europeană presupune exercitarea în comun a unor competențe, fără a elimina identitatea sau interesele naționale. Ei resping ideea unui conflict inevitabil între patriotism și cetățenia europeană și susțin că cele două niveluri de apartenență pot coexista.
Sondajul INSCOP: românii preferă reformarea UE, nu ieșirea din Uniune
Raportul include și o analiză a unui sondaj INSCOP realizat în ianuarie 2026, potrivit căruia 69,1% dintre români susțin renegocierea unor condiții mai favorabile în interiorul Uniunii Europene, în timp ce doar 11,2% ar opta pentru ieșirea din UE. Totodată, 54,9% dintre respondenți consideră că viața lor ar deveni mai dificilă dacă Uniunea Europeană s-ar desființa. Autorii concluzionează că sprijinul pentru proiectul european rămâne majoritar, însă este motivat mai ales de considerente pragmatice decât de o identificare afectivă cu ideea europeană.
Populismul, văzut ca efect al neîncrederii în instituții
Analiza susține că ascensiunea populismului nu este inevitabilă și nici rezultatul exclusiv al manipulării, ci reflectă probleme structurale precum neîncrederea în instituții, corupția, inegalitățile sociale și slaba reprezentare politică. Autorii consideră că Uniunea Europeană trebuie să răspundă mai eficient acestor provocări și să își îmbunătățească modul de comunicare cu cetățenii.
Recomandări pentru România
Printre măsurile propuse se numără îmbunătățirea guvernării, reducerea inegalităților sociale și teritoriale, investițiile în educația civică și media, promovarea gândirii critice și combaterea dezinformării. Raportul recomandă, de asemenea, promovarea unui patriotism democratic și o implicare mai activă a României în procesul decizional european, argumentând că prevenirea radicalizării depinde în primul rând de consolidarea instituțiilor și de creșterea încrederii publice în stat.
Concluzia raportului
În concluzie, autorii susțin că România nu trebuie să aleagă între identitatea națională și cea europeană, deoarece cele două se pot întări reciproc. Potrivit documentului, răspunsul la radicalizare și populism îl reprezintă consolidarea democrației, buna guvernare, educația și participarea activă la proiectul european, nu opoziția dintre național și european