România a făcut față testului de maturitate anul trecut, când a avut de înfruntat un război hibrid, iar acum e la începutul unui proces profund de reconciliere națională, crede președintele Nicușor Dan.
“Anul 2025 e anul în care țara noastră a încheiat, așa cum s-a menționat, un ciclu electoral prelungit, care n-a fost lipsit de dificultăți, în care am avut de înfruntat un război hibrid. Totuși, democrația românească a reușit să facă față acestui test de maturitate, aplicând legea și asigurând funcționarea instituțiilor democratice. Suntem la începutul unui proces profund de reconciliere națională în cadrul societății și de reconsolidare a echilibrului dintre puterile statului”, le-a spus joi președintele Nicușor Dan șefilor misiunilor diplomatice acreditați în România.
Prioritățile mandatului:
– Întărirea statului de drept
– lupta anticorupție
“Doar un sistem judiciar independent și eficient, și împreună cu o administrație onestă și profesionistă vor putea să îmbunătățească funcționarea instituțiilor statului și, mai ales, să ducă la recăpătarea încrederii cetățenilor în instituțiile statului. Iar un mediu politic mai bun va oferi predictibilitate inclusiv partenerilor noștri externi, stimulând cooperarea politică, comerțul internațional și investițiile”.
Președintele consideră că măsurile de austeritare în 2025, deși “dureroase”, vor consolida statul: “Acest efort conjugat – cetățeni, sector privat, instituții publice – trebuie valorificat prin politici publice care să facă posibilă relansarea economică, deci acesta este unul din obiectivele pentru 2026 și 2027”.
Nimic nou în politica externă
Referitor la politica externă, președintele nu a venit cu nimic nou, deși le-a cerut diplomaților “să aibă capacitatea să se adapteze noilor realități, să anticipeze realitățile viitoare și să reacționeze prompt față de acestea”.
România va rămâne “loială” promisiunilor și angajamentelor sale de politică externă și de securitate, își va urmări “cu tenacitate interesele naționale”, așa cum cer cetățenii.
“Aceasta este esența conceptului de independență solidară pe care l-am introdus în noua Strategie de Apărare. Suntem convinși că doar o Românie puternică și autonomă poate da valoare adăugată alianțelor, parteneriatelor și relațiilor de cooperare în care e angajată. O Românie puternică e un aliat, un partener și un interlocutor mai bun pentru țările pe care dumneavoastră le reprezentați”.
“Pe o scenă globală adesea haotică, România va continua să fie un partener de încredere, vom urmări aceeași politică externă întemeiată pe triada Uniunea Europeană – NATO – Parteneriatul Strategic cu Statele Unite, vom acorda o atenție sporită unor teme de o importanță imediată pentru noi: războiul de agresiune dus de Federația Rusă împotriva Ucrainei, parcursul european al Republicii Moldova, cooperarea cu partenerii noștri strategici și cu statele cu care împărtășim aceleași valori”, a mai spus Dan.
Întărirea #FlanculuiEstic
România își va consolida participarea la politicile NATO și, în mod specific, va investi în rolul său pe Flancul Estic al Alianței și la Marea Neagră.
În strânsă colaborare cu partenerii polonezi, România va găzdui în 2026 Summitul Formatului București 9 – B9.
Totodată, Bucureștiul va accelera eforturile susținute pentru crearea hub-ului de securitate maritimă în Marea Neagră și va contribui și în viitor la securitatea energetică a Europei ca furnizor și rută de tranzit.
Parteneriatul Strategic cu SUA – linie fundamentală a politicii externe
Președintele a refuzat – ca și în predecendetele discursuri – să facă orice fel de referire la modul în care SUA își schimbă prioritățile și intră în coliziune cu vechii aliați.
Parteneriatul cu Statele Unite “va continua să fie o linie fundamentală de acțiune a politicii noastre externe în 2026 … Împreună cu Statele Unite și aliații riverani, România poate proiecta stabilitate, influență și instrumente de cooperare, atât în zona extinsă a Mării Negre și a Balcanilor, cât și dincolo de această regiune, înspre Caucaz, Asia Centrală și Orientul Mijlociu”.
El a susținut că România va propune Statelor Unite o “agendă consistentă” de proiecte economice benefice pentru ambele părți, care “să completeze importanta noastră cooperare în domeniul securității și apărării și care să consolideze fundamentul relației noastre”.
“Colaborarea noastră transatlantică va avea câteva linii definitorii: apărare, securitate energetică, materii prime rare și tehnologii de frontieră”.
În Uniunea Europeană, România va sprijini extinderea, cu accent pe aderarea Republicii Moldova.
De asemenea, va fi implicată în procesul de consolidare a industriei europene de apărare prin multiplele mecanisme inițiate recent, în primul rând Programul SAFE.
“Viziunea noastră europeană este așadar echilibrată, loială valorilor fundamentale, fondatoare ale proiectului european și echilibrului dinamic dintre statele membre și instituțiile europene, pledând pentru formule creative de acțiune comună, așa cum am reușit la Consiliul European de acum o lună”.
Nicușor Dan are speranța că 2026 poate fi un an al păcii în Europa, România susținând eforturile președintelui american Donald Trump de negociere a unei păci rapide și durabile, cu garanții ferme de securitate pentru Ucraina.
“Este necesar ca Federația Rusă să renunțe la abordarea sa contraproductivă și să nu submineze în continuare eforturile de pace. Din păcate, nu sunt semne că Rusia ar fi interesată în mod veritabil de negocieri, iar, în acest context, cred că doar creșterea presiunilor asupra acesteia, inclusiv prin sancțiuni, o poate aduce la masa negocierilor”.