Bugetul de stat pe anul 2025 a fost supus miercuri dezbaterii plenului reunit al Camerei Deputaților și Senatului. Atmosfera, ca de obicei în ultimii ani, a fost una de bâlci.
UPDATE
Premierul Marcel Ciolacu a deschis sesiunea de prezentare a bugetului, însoțit de protestele parlamentarilor USR, care i-au solicitat demisia în contextul scandalului Nordis. Ciolacu le-a propus să ia o pauză pentru ca USR-iștii să-și exprime nemulțumirile, dar nu a părăsit tribuna.
De asemenea, membrii AUR au afișat pancarte cu un avion și mesajul “Demisia, Marcel Ciolacu! Pa! Pa!” împreună cu o busolă și mesajul “Nordis”.
Declarațiile lui Ciolacu:
Există două mari tipuri de critici la adresa acestui buget – parodoxal, aflate în totală opoziție una față de cealaltă. Unii consideră că este un buget de austeritate, în timp ce alții afirmă că este un buget optimist și că statul cheltuie prea mult. Austeritatea înseamnă ce s-a întâmplat în 2010, când s-au redus salariile bugetarilor, pensiile, s-a crescut TVA-ul și s-au contractat împrumuturi de la FMI. Noi nu intervenim asupra veniturilor deja aflate în plată ale românilor, nici la pensii – unde anul trecut a avut loc o creștere medie de 40% -, nici la salarii, unde a existat o majorare de aproape 25% anual.
Nu mărim TVA-ul, deoarece aceasta ar afecta nivelul de trai al populației, în special pentru cei cu venituri mici. De asemenea, nu avem nevoie de banii FMI, având la dispoziție fonduri europene și resurse din PNRR! Astfel, acest buget beneficiază de cea mai mare alocare de resurse din fonduri europene de la aderarea noastră la Uniunea Europeană. Anul acesta avem acces la peste 17,5 miliarde euro și voi exercita o presiune uriașă asupra fiecărui ministru și autoritate publică pentru a cheltui acești bani până la ultimul cent! Este imposibil să vorbim despre austeritate când majorăm investițiile la 150 de miliarde de lei pe an, așa cum am realizat prin acest buget.
Am alocat fonduri suplimentare pentru toate domeniile în care românii așteaptă mult de la stat. Avem cu 35% mai mulți bani pentru spitale și servicii medicale, cu 20% mai mult pentru construirea de autostrăzi și căi ferate, și cu 10% în plus pentru modernizarea educației. Aceste resurse se vor îndrepta, în special, către companiile de construcții românești, furnizorii de servicii și echipamente, și firmele locale de IT. Aceasta înseamnă că ajung la inima economiei.
Nu poate fi vorba de austeritate când sprijinim dezvoltarea locală cu peste 27 miliarde lei. Când finanțăm toate marile programe de investiții în comunitățile țării, ajutăm nu doar primarii, ci și îmbunătățim viața a sute de mii de locuitori prin asfaltarea drumurilor și racordarea la apă și gaz. Aceste proiecte sunt executate de sute și mii de firme locale, de toate dimensiunile, din regiunile respective. Sunt fonduri esențiale care alimentează, în final, tot mediul antreprenorial din România. Și nu se poate vorbi de austeritate când nu am retras niciuna dintre schemele de ajutor de stat cu care susținem companiile românești.
De exemplu, de la IMM Plus la Programul pentru Marea Industrie, de 1 miliard euro, de la schemele de ajutor pentru investiții regionale până la cele pentru stimularea investițiilor mari în România. De la Construct Plus, destinat materialelor de construcții, până la InvestAlim, pentru investiții în fabrici de procesare a materiilor prime agricole și alimente. Toate sunt alocate bugetar, reprezentând miliarde de euro anual, cu care susținem peste 11.500 de firme românești prin granturi, acoperirea dobânzilor și comisioanelor, sau oferirea de garanții.
A doua critică se referă la faptul că bugetul este prea generos în ceea ce privește cheltuielile. Am auzit un cunoscut om de afaceri spunând că bugetul unei țări ar trebui să fie echivalent cu cel al unei firme; adică, să nu ai costuri mai mari decât veniturile. Se sugerează că un deficit bugetar este un semn de rău augur. Aceasta este o abordare extrem de simplistă, care nu reflectă realitățile din țară și, mai ales, contextul economic de dezvoltare în care se află România.
Nu există stat european modern care să nu fi crescut, exact ca noi, cu deficite bugetare semnificative. Spania, Italia, Franța, Portugalia, Belgia și Grecia au cheltuit masiv – și nu doar din fonduri europene. Comparând gradul lor de îndatorare publică cu cel al României, suntem la jumătate din ponderea lor! Iar anii 2025 și 2026 vor fi vârfuri pentru dezvoltarea noastră – un adevăr acceptat de partenerii din Comisia Europeană prin Planul Bugetar Structural. Am câștigat o oportunitate uriașă pentru a dezvolta țara, și avem de gând să o folosim la maxim, concomitent cu respectarea angajamentului nostru față de Comisie de reducere a deficitului bugetar la 7% din PIB. Cheltuim mult pentru a crește sau a proteja veniturile românilor – o altă critică constantă la adresa bugetului.
Însă cei care formulează aceste acuze omit conștient un fapt. Fără acest efort major de convergență economică a României cu spațiul european în privința veniturilor și a puterii de cumpărare, acum nu am fi avut un deficit de personal în economie, ci pur și simplu nu am fi avut forță de muncă! Numai prin creșterea constantă a salariului minim am reușit să aducem media câștigului salarial din România peste pragul lunar de 1.000 euro net! Aceasta a permis creșterea continuă a numărului de angajați, inclusiv a românilor reîntorși acasă după anii de muncă în Europa – dar, din păcate, încă suntem deficitari în forță de muncă.
Acestea sunt, deci, extremele critici la adresa acestui buget. Exemplul care sintetizează cel mai bine situația actuală este cel legat de plafonarea prețurilor la energie și gaze. Suntem acuzați, pe de o parte, că am cheltuit prea mult pentru această măsură și că ar trebui să o suspendăm rapid, iar pe de altă parte, că dacă o suspendăm, vom asista la o explozie a facturilor energetice.
Stimați colegi, am optat pentru o abordare echilibrată și prudentă, construind un buget de dezvoltare care preconizează și o reducere a cheltuielilor de funcționare ale statului. Am început deja o restructurare a aparatului bugetar, atât prin reducerea numărului de posturi, cât și prin diminuarea numărului de instituții publice, prin comasări! Pregătim o reglementare comună pentru a opri situațiile absurde precum primele, bonusurile, sau pensiile exorbitante încasate de șefii companiilor de stat! Nu poți da dovadă de performanță clară și să ai bonusuri. Voi fi strict în ceea ce privește reducerea deficitului bugetar la 7% din PIB.
Prin urmare, cer tuturor angajaților statului să gestioneze eficient fiecare leu cheltuit din buget. Îi cer Ministrului Finanțelor să monitorizeze cu strictețe fiecare cheltuială, iar prin ANAF să asigure colectarea tuturor veniturilor bugetare, inclusiv prin reducerea evaziunii fiscale. Toți ne dorim o „Țară ca afară”. Cu venituri la buget cu 12% din PIB sub media UE, nu putem realiza asta. Venituri mici înseamnă cheltuieli mici.
Suntem într-un cerc vicios din care trebuie să ieșim, iar acest buget tocmai asta își propune. Este un buget nu optimist, ci mai degrabă precaut. Pentru că prudența este esențială pentru ministrul Tánczos Barna. Este un om care a impus principii corecte, precum fondul de solidaritate la nivel național, ce echilibrează finanțările între județe, atenuând dezechilibrele regionale. Și care propune, corect, alocări pentru administrația locală pe baza cifrelor mai aproximative de realitate, adică cele din ultimul recensământ, nu din datele statistice. Aceasta este o schimbare fundamentală care prelungește demararea unei alte mari priorități a guvernării, reforma administrativ-teritorială.
În concluzie, avem toate motivele să dorim să continuăm dezvoltarea țării noastre, dar trebuie să fim cumpătați și foarte determinați în privința reducerii deficitului bugetar. Cel puțin 12 țări europene iau măsuri de reducere a deficitelor, la fel ca noi, dat fiind că incertitudinea economică este în creștere pe plan mondial. Continuarea conflictului din Ucraina generează contagiune negativă în toată Europa. Țările europene, către care exportăm 70% din total, se află în recesiune sau au creșteri slabe. Ultimele date Eurostat arată că Germania, Austria și Estonia au avut al doilea an consecutiv de scădere economică. În ultimul trimestru din 2024, Zona Euro a stagnat, iar Franța și Irlanda au intrat pe minus.
Noi am reușit să menținem economia pe pozitiv și avem această oportunitate în continuare. Nu există altă soluție decât să ne curățăm propria ogradă și să ne dezvoltăm prin investiții masive. Aceste investiții au un efect de multiplicare economică și, implicit, vor genera mai multe venituri la buget.
Recent, m-am întâlnit cu finanțatori internaționali importanți ai României, precum Banca Mondială și mari fonduri de investiții americane. Este surprinzător că aceștia au o părere mai bună despre potențialul țării noastre decât au mulți dintre români. De exemplu, șeful FMI pentru regiunea Europei Centrale și de Est a afirmat recent, la Viena, că România seamănă cu Coreea de Sud de acum 15 ani în ceea ce privește evoluția economică. Adevărul este că în ultimii 10-15 ani, am câștigat, cu mari eforturi, o poziție economică mai bună decât în întreaga noastră istorie modernă.
Pe piață există resurse financiare, depozitele bancare sunt mai mari decât creditele, iar mulți antreprenori români au acumulat resurse semnificative, pe care acum le folosesc pentru extinderea în afaceri internaționale.
Suntem o economie deschisă, de tip occidental, cu acces la fluxuri financiare și de capital, putând circula liber în întreaga lume. Acest buget este conceput pentru a ajuta România să continue pe calea dezvoltării. De aceea, votarea bugetului pe 2025 este cel mai responsabil mod de a arăta că am învățat o lecție esențială: să nu mai risipim tot ce am construit cu atât de mult efort.
+++
Conform programului aprobat de conducerea Parlamentului, până la ora 13:00, Comisiile pentru buget, finanțe și bănci trebuie să depună rapoartele referitoare la proiectul legii bugetului de stat și la proiectul legii bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2025.
Ulterior, Birourile permanente reunite, cu participarea liderilor grupurilor parlamentare, vor stabili timpul de dezbatere în plen a bugetului.
Plenul reunit este programat să discute bugetul în jurul orei 14:00.
Proiectul de buget pe 2025 a fost aprobat de Guvern pe 1 februarie.