Bugetul de stat pe 2025 a intrat în dezbatere miercuri în plenul reunit al Camerei Deputaților și Senatului. Ca și în anii anteriori, după 7 ore de discuții într-o atmosferă agitată, parlamentarii s-au reunit după ora 22:00 pentru a da votul final.
UPDATE
Proiectul legii bugetului de stat și cel al legii asigurărilor sociale pe 2025 au fost acceptate cu 255 de voturi “pentru” și 192 de voturi “contra”.
Cele două legi vor fi transmise acum pentru promulgare la președintele României.
+++
Parlamentul a finalizat discuțiile pe articolele și anexele proiectului legii bugetului de stat și a bugetului de asigurări sociale.
Față de varianta inițială a Guvernului, în cadrul comisiilor de buget au fost aduse aproximativ 60 de modificări, care au fost aprobate de plen. Aceste modificări includ ajustări de formă, rectificări, dar și alocări suplimentare, dintre care 34 de amendamente se referă la Secretariatul de Stat pentru Culte, destinate personalului clerical și pentru renovări, reparații sau construcții de biserici, conform Agerpres.
Un amendament a eliminat alocarea a 700.000 lei prevăzută inițial pentru decontarea medicamentelor angajaților Curții Constituționale și foștilor judecători pensionari.
Un alt amendament acceptat prevede alocarea a 35.125.000 lei pentru lucrări de intervenție la clădirile și instalațiile Institutului Clinic Fundeni.
+++
Prezentarea bugetului de către premierul Marcel Ciolacu a început cu un protest din partea parlamentarilor USR, care i-au cerut demisia, în contextul scandalului Nordis. Premierul a declarat că poate lua o pauză pentru ca USR-iștii să se manifeste și că va reveni ulterior la tribună, dar nu a făcut-o.
De asemenea, cei de la AUR au afișat pancarte cu un avion și mesajul “Demisia, Marcel Ciolacu! Pa! Pa!”, alături de mesajul “Nordis”.
Declarațiile lui Ciolacu:
Sunt două mari critici aduse acestui buget – în mod paradoxal, opuse una față de cealaltă. Unii afirmă că este un buget de austeritate, în timp ce alții susțin că este optimist și că statul cheltuie prea mult. Austeritatea înseamnă ceea ce s-a întâmplat în 2010: tăieri de salarii bugetare și pensii, creșterea TVA-ului și împrumuturi de la FMI. Noi nu facem ajustări la veniturile românilor. Nici la pensii, care au crescut cu o medie de 40% anul trecut, nici la salarii, care au avut o majorare anuală de aproape 25%.
Nu majorăm TVA-ul, pentru că am afecta nivelul de trai al populației, în special al categoriilor cu venituri mici. De asemenea, nu avem nevoie de bani de la FMI, folosim fonduri europene și resurse din PNRR! Așadar, bugetul nostru beneficiază de cele mai mari alocări de resurse europene de la aderarea la Uniunea Europeană, având la dispoziție în acest an peste 17,5 miliarde euro. Voi exercita o presiune uriașă asupra fiecărui ministru și autoritate publică pentru a cheltui acești bani până la ultimul ban! Nu există austeritate atunci când creștem investițiile la 150 de miliarde de lei pe an – și asta am realizat prin acest buget.
Am alocat fonduri suplimentare pentru toate domeniile unde românii așteaptă sprijin din partea statului. Avem cu 35% mai mulți bani pentru spitale și servicii medicale, cu 20% mai mult pentru construcția de autostrăzi și căi ferate, și cu 10% în plus pentru modernizarea educației. Acești bani vor ajunge, în principal, la companii românești de construcții, furnizori de servicii și echipamente, și firme locale de IT. Prin urmare, investițiile se vor traduce în beneficii pentru economia locală.
Nu putem vorbi despre austeritate în condițiile în care sprijinim dezvoltarea locală cu peste 27 miliarde lei. Când finanțăm toate marile programe de investiții în comunitățile din țară, nu sprijinim doar primarii, ci îmbunătățim viața a sute de mii de locuitori prin asfaltarea drumurilor și racordarea la apă și gaze. Toate aceste lucrări sunt realizate de sute și mii de firme locale, de toate dimensiunile, din regiunile respective. Aceste fonduri sunt esențiale pentru întregul mediu antreprenorial din România. Nu putem vorbi despre austeritate când nu am eliminat niciuna dintre schemele de ajutor de stat care susțin companiile românești.
De la IMM Plus, la Programul pentru Marea Industrie, de 1 miliard euro. De la schema de ajutor de stat pentru investiții regionale, la cea de stimulare a investițiilor mari în România. De la Construct Plus, pentru materiale de construcții, până la InvestAlim pentru investiții în fabrici de procesare a materiilor prime agricole și alimente, toate sunt bugetate și se ridică la miliarde de euro anual, ajutând peste 11.500 de firme românești prin granturi, suportarea dobânzilor și comisioanelor sau oferirea de garanții.
În continuare, o altă critică se referă la faptul că bugetul ar fi prea generos cu cheltuielile. Am ascultat un cunoscut om de afaceri care spunea că bugetul țării ar trebui să fie similar cu cel al unei firme, fără costuri mai mari decât veniturile. Adică, un deficit bugetar ar fi considerat ceva negativ. Această abordare este extrem de simplistă, neținand cont de realitățile țării și mai ales de contextul economic în care se află România.
Nu există stat european modern care să nu se fi dezvoltat, cum am făcut noi, având deficite bugetare semnificative. Țări precum Spania, Italia, Franța, Portugalia, Belgia sau Grecia au cheltuit masiv – nu doar din fonduri europene. Comparând gradul lor de îndatorare publică cu cel al României, suntem la jumătate din ponderea lor! Iar 2025 și 2026 sunt ani esențiali pentru dezvoltarea noastră – acesta este adevărul recunoscut de partenerii noștri din Comisia Europeană prin Planul Bugetar Structural. Am câștigat o fereastră de timp semnificativă pentru a ne dezvolta țara, timp de 7 ani, și intenționez să o utilizez la maximum, în timp ce onorez angajamentul de a reduce deficitul și de a ne încadra în 7% din PIB. Cheltuim mult pentru a crește sau a proteja veniturile românilor – aceasta este o critică constantă la adresa bugetului.
Cei care fac această acuzație uită, însă, un lucru esențial: fără un efort major de convergență economică a României cu spațiul european, în ceea ce privește veniturile și puterea de cumpărare, nu doar că am fi avut deficit de personal în economie, ci pur și simplu nu am fi avut deloc forță de muncă! Doar prin creșterea constantă a salariului minim am reușit să ridicăm media câștigului salarial din România peste pragul lunar de 1.000 de euro net! Aceasta a permis sporirea numărului de angajări, inclusiv a românilor care s-au întors după ani de muncă în Europa – chiar dacă, în continuare, rămânem mult sub necesarul economiei.
Așadar, acestea reprezintă extremele critici la adresa acestui buget. Un aspect relevant în această discuție îl reprezintă plafonarea prețurilor la energie și gaze. Suntem acuzați simultan fie că am cheltuit prea mult pentru această plafonare și că trebuie să o încheiem rapid, fie că, dacă nu o continuăm, vom avea o explozie a facturilor energetice.
Stimați colegi, noi am adoptat o abordare echilibrată și prudentă, construind un buget de dezvoltare care include și o reducere a cheltuielilor curente ale statului. Am început deja o restructurare a aparatului bugetar, atât în ceea ce privește numărul de posturi, cât și prin reducerea numărului de instituții bugetare, prin comasări! De asemenea, pregătim o reglementare unitară pentru a evita situațiile absurde în care șefii companiilor de stat primesc prime sau bonusuri nejustificate, precum și decese ale pensiilor multiple. Dacă nu există performanță clară, nu se pot primi bonusuri. Voi respecta cu strictețe obiectivul de reducere a deficitului bugetar la 7% din PIB.
De aceea, le cer tuturor angajaților statului să gestioneze eficient fiecare leu din buget. Îi solicit Ministrului Finanțelor să supravegheze cu atenție fiecare cheltuială, iar prin ANAF să colecteze toate veniturile bugetare, inclusiv prin reducerea evaziunii fiscale. Ne dorim cu toții o „Țară ca afară”. Dar având venituri la buget cu 12% din PIB sub media UE, nu avem cum să realizăm acest vis. Venituri mici implică cheltuieli mici.
Suntem într-un cerc vicios din care trebuie să ieșim, iar acest buget tocmai aceasta își propune. Este un buget nu optimist, ci mai degrabă prudent. Prudența este cuvântul de ordine al ministrului Tánczos Barna. Acesta a impus principii corecte, precum fondul de solidaritate național, care echilibrează finanțările între județe, reducând astfel dezechilibrele regionale. De asemenea, propune alocări pentru administrația locală pe baza unor cifre mai apropiate de realitate, adică cele din ultimul recensământ, nu pe datele statistice. Aceasta reprezintă o schimbare fundamentală care prelungește și demararea priorității guvernării: reforma administrativ-teritorială.
În concluzie, avem toate motivele să ne dorim să ne dezvoltăm continuu țara, dar să facem acest lucru cu măsură și determinare în privința reducerii deficitului bugetar. Cel puțin 12 țări europene iau măsuri pentru reducerea deficitelor, la fel ca și noi, deoarece incertitudinea economică este în creștere pe glob. Continuarea conflictului din Ucraina generează efecte negative în întreaga Europă. Țările europene spre care exportăm 70% din total sunt în recesiune sau au creșteri fragile. Cele mai recente date Eurostat arată că Germania, Austria și Estonia au avut al doilea an de declin economic. În ultimul trimestru din 2024, Zona Euro a stagnat, iar Franța și Irlanda au intrat pe minus.
Noi am reușit să menținem economia în creștere și avem șansa să facem acest lucru în continuare. Nu avem altă soluție decât să ne facem curățenie în propria ogradă și să ne dezvoltăm prin investiții masive. Aceste investiții generează un efect de multiplicare economică, inclusiv mai multe venituri pentru buget.
Recent, m-am întâlnit cu finanțatori internaționali importanți pentru România, precum Banca Mondială și mari fonduri de investiții americane. Ironia este că ei au o opinie mai optimistă despre potențialul țării noastre decât mulți dintre români. Recent, directorul FMI pentru Europa Centrală și de Est a declarat la Viena că România se aseamănă cu Coreea de Sud acum 15 ani în privința evoluției economice. Adevărul este că în ultimii 10-15 ani, prin eforturi considerabile, ne-am consolidat o poziție economică mult mai bună decât în toată istoria modernă a țării.
În piață circulă bani, depozitele bancare sunt mai mari decât creditele, iar mulți antreprenori români au acumulat resurse financiare considerabile, pe care le folosesc acum pentru expansiunea internațională.
Suntem o economie deschisă, de tip occidental, având acces la fluxurile financiare și de capital, și putem călători liber în întreaga lume. Acest buget este conceput pentru a ajuta România să continue pe drumul dezvoltării. Din acest motiv, votarea bugetului pe 2025 este cel mai responsabil mod prin care putem demonstra că am învățat o lecție esențială: să nu mai risipim ceea ce am construit cu atâta trudă.
+++
Conform programului aprobat de conducerea Parlamentului, până la ora 13:00, Comisiile pentru buget, finanțe și bănci trebuie să depună rapoartele referitoare la proiectul legii bugetului de stat și proiectul legii asigurărilor sociale pe anul 2025.
Ulterior, Birourile permanente reunite, împreună cu liderii grupurilor parlamentare, vor stabili timpii de dezbatere în plen a bugetului.
Plenul reunit pentru dezbaterea bugetului este programat în jurul orei 14:00.
Proiectul de buget pe 2025 a fost aprobat de Guvern pe 1 februarie.