Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, afirmă că nu ar trebui să renunțăm la centralele pe cărbune până când nu avem alternative viabile și că soluția pe termen lung este reprezentată de centrale nucleare.
“România și Europa au nevoie de energie sigură, accesibilă și verde, în această ordine de priorități. Tranziția trebuie continuată, dar inteligent și fără a sacrifica securitatea sau prosperitatea cetățenilor noștri. Nu e înțelept să susținem o terapie șoc, pentru că riscăm să doborâm economia europeană, un pacient care oricum se simte din ce în ce mai rău. Aceasta a fost poziția mea și în primul mandat ca ministru al energiei și aceasta va fi și în acest mandat. Sunt surprins și eu de surprinderea celor care consideră că mesajele mele despre
Ministrul consideră că “aceste realități încep să fie exprimate tot mai mult în Europa”.
“A făcut-o ieri Donald Tusk, care a propus o amplă campanie de dereglementare la nivelul Uniunii Europene, subliniind necesitatea reducerii prețurilor la energie pentru a permite companiilor europene să fie competitive pe piețele globale. Degeaba protejăm mediul dacă mergem către colaps economic. Recent, Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, a subliniat la Davos aceeași necesitate de a reduce prețurile la energie, astfel încât economia europeană să poată face față concurenței globale, care se va intensifica”, a mai adăugat ministrul.
Conform lui Burduja, cheia pentru o tranziție de succes se rezumă la următoarele puncte:
1. Producția de energie sigură și ieftină. Nu trebuie să renunțăm la centralele pe cărbune până nu punem ceva în loc – pe termen scurt și mediu, centrale pe gaz; pe termen lung, centrale nucleare.
2. Investiții în stocare, pentru a beneficia de energia verde și când nu bat soarele sau vântul.
3. Investiții în rețele, pentru a avea o piață europeană cu adevărat unică și funcțională, care să acomodeze mai mulți producători de energie verde (inclusiv prosumatori).
4. Să folosim echipamente fabricate în România și în Europa, nu să subvenționăm cu bani europeni producția din alte părți ale lumii.
“Noi realizăm deja ceea ce este necesar pentru a fi nu doar producător de energie, ci și de echipamente moderne, pentru a nu mai depinde de alții. Am semnat șapte contracte de finanțare, cu o valoare totală de aproximativ 169 milioane EUR, acoperind o capacitate de peste 5 GW. Acestea includ producția de componente pentru bateriile de stocare, producția de baterii de stocare sau de panouri fotovoltaice și componentele acestora. Made in România. În timp ce Uniunea Europeană se grăbește să devină lider mondial al decarbonizării prin Green Deal, realitatea economică globală ne arată că acest model riscă să ducă la pierderea competitivității și a relevanței economice. 80% din lanțul de aprovizionare pentru panouri fotovoltaice este controlat de China, iar Europa subvenționează instalarea acestora, în loc să investească în fabricarea lor locală, ceea ce implică riscuri în zona securității energetice”, a continuat Sebastian Burduja.
El subliniază, de asemenea, că prețurile ridicate la energie sunt un alt exemplu de povară auto-impusă.
“Certificatul de emisii CO2 și mecanismul prețului marginal dublează artificial prețurile energiei și fac industriile noastre să devină necompetitive. În timp ce prețurile energiei în UE sunt triple față de SUA sau China, fabricile europene se închid sau se relocatează în alte regiuni. Acesta nu este doar un semnal de alarmă, ci o tragedie economică în desfășurare. La nivel global, Europa pierde teren într-un mod alarmant. În anul 2000, PIB-ul UE reprezenta aproximativ 34% din PIB-ul global. Astăzi, contribuția s-a diminuat sub 15%, iar acest declin continuă. Nicio companie europeană nu se mai află în top 20 la nivel mondial, după capitalizarea de piață, iar investițiile în cercetare sunt mult sub mediile din SUA sau China. Google, de exemplu, investește mai mult în cercetare decât toate armatele Europei la un loc”, a adăugat ministrul Burduja.
Ministrul crede că “România are însă șansa de a demonstra că există o altă cale”, având resurse de gaze naturale, hidrocentrale ce așteaptă finalizare, proiecte nucleare în colaborare cu aliați strategici și potențialul de a deveni un lider regional în producția de energie verde (al doilea cel mai mare potențial din UE, după Spania).
“Tot ce ne trebuie este voință politică și decizii curajoase care să prioritizeze bunăstarea oamenilor. Europa trebuie să înțeleagă că prosperitatea economică și inovația nu derivă din reglementări excesive sau politici care subvenționează direct economiile altora. Avem nevoie de o economie bazată pe producție locală, locuri de muncă bine plătite și sprijinirea industriei autohtone. Este timpul ca întreaga Europă să-și redefinească prioritățile și să aleagă un ‘Smart Deal’ care să ne readucă pe harta economică globală. Împreună, pentru români, România și o Europă competitivă”, a încheiat el.
Cu două zile înainte, același Burduja susținea că “politicile de înverzire ale Uniunii Europene, deși bine intenționate, riscă să transforme economiile europene în victime ale birocratizării și deciziilor neadaptate realităților economice”.
Ce spunea, marți, Burduja:
“Raportul Draghi o spune fără menajamente ce am văzut și în date statistice recente: Uniunea Europeană, care a produs doar 3% din cărbunele mondial în 2024 și a emis mai puțin de 5% din emisiile globale de CO2, își aplică singură cele mai dure politici de mediu.
Aceasta nu este o cale spre prosperitate. Președintele Trump a demonstrat ieri lumii că democrațiile sunt puternice doar atunci când economiile lor sunt puternice. Și știți ce face o economie puternică? Produce energie sigură, accesibilă și abundentă! Energie care menține fabricile deschise, prețurile scăzute și pune hrană pe masa fiecărei familii.
România are tot ce îi trebuie pentru a deveni lider regional în energie:
– Deținem gaze naturale (suntem deja primul producător din UE) și centrale pe cărbune ce pot fi modernizate cu cele mai noi tehnologii BAT, având emisii reduse și eficiență ridicată.
– Ne concentrăm pe dezvoltarea noului program nuclear românesc, cu parteneri strategici precum SUA, Canada, Italia, Franța, Coreea de Sud și Japonia.
– Avem zeci de proiecte hidroenergetice în derulare, demarate de decenii, pe care ne-am angajat să le finalizăm, având astfel potențialul de a deveni motorul energetic al Europei de Est, inclusiv în perspectiva reconstrucției Ucrainei.
Ce ne poate împiedica este o birocrație sufocantă și un Green Deal care ignoră realitățile de pe teren. De aceea se impune, așa cum au afirmat și lideri ai PPE, o dezbatere solidă cu privire la modul în care și dacă UE va continua Green Deal-ul în următoarele perioade. Este timpul să ne trezim! Dacă nu ne redresăm acum, riscăm să pierdem ultima șansă de a reconstrui economia europeană pe baze solide.
România trebuie să aibă curajul să spună adevărul: europenii merită să plătească mai puțin pentru energie, iar noi putem oferi soluția. Este simplu: producția masivă de energie înseamnă prețuri mici, prețuri mici înseamnă bunuri și servicii ieftine produse în UE, adică o calitate a vieții mai bună pentru fiecare român și european, locuri de muncă mai bine plătite și competitivitate europeană. Este o ecuație simplă pe care trebuie să o accepte și Comisia Europeană.
În perioada următoare, voi prezenta în Guvern un raport detaliat privind efectele negative ale politicilor ‘Green Deal’ asupra sectorului energetic românesc. Și mă angajez, ca întotdeauna, să acționez în interesul țării mele.
România are energia de care Europa are nevoie. Vom avea suficient pentru noi și pentru vecinii noștri, de la Chișinău la Viena. Dar, pentru asta, trebuie să luăm decizii curajoase și să renunțăm la iluzia că o economie slabă poate susține o democrație puternică. România trebuie să fie puternică, pentru ca Europa să fie puternică!.”
România și producția energiei pe bază de cărbune
În România, cărbunele contribuie cu aproximativ 10% la producția națională de electricitate, situându-se pe locul patru după produția hidro (35%), nucleară (25%) și eoliană (15%). Guvernul intenționează să reducă treptat utilizarea cărbunelui în mixul energetic național până în 2032, însă termenul ar putea fi extins din cauza întârzierilor în finalizarea centralelor pe gaz.
În comparație, Bulgaria planifică să renunțe la centralele pe cărbune până în 2029, în timp ce Cehia a stabilit ca termen 2033, iar Polonia vizează o tranziție la energie din surse mai sustenabile până în 2049.